Apel dedicat universităților: Grupuri tematice de învățare și predare EUA 2026–2027

Asociația Europeană a Universităților (EUA) a lansat apelul pentru Thematic Peer Groups (TPG) pentru perioada 2026–2027, o inițiativă dedicată universităților membre interesate să contribuie activ la îmbunătățirea practicilor de învățare și predare în Europa.

Tema generală a ediției este „Learning and teaching in a world of transformation”, iar instituțiile membre pot aplica pentru unul dintre cele trei grupuri tematice:

1. Implicarea studenților ca parteneri în procesul educațional
2. Integrarea competențelor secolului al XXI-lea în curriculum și practici didactice
3. Pregătirea comunității academice pentru impactul inteligenței artificiale

Obiectivele programului
Participarea în aceste grupuri oferă universităților oportunitatea de a:

• Schimba bune practici privind organizarea și implementarea activităților de învățare și predare.
• Contribui la dezvoltarea politicilor educaționale europene, inclusiv în contextul Procesului Bologna.
• Participa la peer‑learning și la crearea de recomandări pentru viitoarele ediții ale European Learning & Teaching Forum.

Rezultatele grupurilor vor contribui la ediția 2028 a European Learning & Teaching Forum.

📅 Termen limită

• 29 mai 2026 este data până la care universitățile membre își pot depune candidatura.

Sursa: https://eua.eu/our-work/get-involved/call-for-participation-eua-learning-teaching-thematic-peer-groups-2026-2027.html?utm_source=chatgpt.com

Inteligența artificială și educația doctorală: un nou grup tematic european

Asociația Europeană a Universităților (EUA), prin Consiliul pentru Educație Doctorală (EUA-CDE), a lansat recent apelul de participare pentru grupul tematic european 2026-2027 dedicat temei „Navigating artificial intelligence in doctoral education”.

Inițiativa vizează universitățile membre interesate de schimbul de bune practici privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale (AI) în cadrul studiilor universitare de doctorat. Rezultatele activităților vor contribui ulterior la elaborarea unor rapoarte și resurse destinate întregii comunități academice europene.

Tema este de interes major în contextul integrării accelerate a instrumentelor AI în activitatea de cercetare, redactare academică și analiză de date. Potrivit celui mai recent raport EUA-CDE privind politicile în educația doctorală, aproape jumătate dintre conducătorii structurilor doctorale consideră AI o posibilă provocare pentru integritatea academică.

Potrivit EUA-CDE, inteligența artificială devine un element tot mai prezent în educația doctorală și în activitatea de cercetare, instrumentele AI fiind utilizate pentru: realizarea analizelor bibliografice, procesarea și analiza datelor, redactarea academică și structurarea argumentației, optimizarea unor procese de cercetare.

Noul grup tematic va analiza aspecte precum:

• elaborarea de politici instituționale privind utilizarea AI în doctorat;
• impactul AI asupra eticii și integrității academice;
• rolul conducătorului de doctorat într-un context marcat de utilizarea instrumentelor generative;
• competențele necesare cercetătorilor într-un context digitalizat;
• bune practici instituționale privind politicile AI în educația doctorală.

Conform EUA, multe universități europene se află încă în etapa dezvoltării sau actualizării ghidurilor interne privind AI, ceea ce evidențiază nevoia unui cadru comun de reflecție și cooperare la nivel european.

Participarea este deschisă exclusiv universităților membre EUA-CDE, în special instituțiilor care au deja experiență relevantă în gestionarea utilizării AI în educația doctorală.

📅 Termen limită

30 iunie 2026 este data până la care universitățile membre pot trimite candidatura.

Sursa: https://www.eua.eu/our-work/get-involved/call-for-participation-2026-2027-eua-cde-thematic-peer-group-on-navigating-artificial-intelligence-in-doctoral-education.html

Raportul UNESCO privind tendințele globale în învățământul superior

UNESCO a prezentat primul raport privind tendințele la nivel global în învățământul superior, un studiu amplu care analizează transformările majore ce influențează învățământul superior și provocările cu care acesta se confruntă.

Raportul, intitulat „Higher Education Global Trends Report: Towards Inclusive, Equitable and Quality Higher Education in an Internationally Mobile Landscape”, a fost lansat de Institutul Internațional UNESCO pentru Învățământ Superior în America Latină și Caraibe (UNESCO IESALC) în cadrul unui evenimentul organizat în perioada 12-13 mai a.c. la sediul UNESCO din Paris. Evenimentul a reunit aproximativ 150 de reprezentanți ai instituțiilor de învățământ superior, factori decizionali, cercetători, experți în politici educaționale, studenți și specialiști în analiza datelor.

Potrivit UNESCO, raportul se bazează pe datele și analizele furnizate de Observatorul UNESCO pentru Politici în Învățământul Superior ce permit o analiză amplă a principalelor dimensiuni ale învățământului superior, inclusiv accesul, echitatea, guvernanța, finanțarea, asigurarea calității, transformarea digitală și resursa umană academică.

Raportul evidențiază faptul că numărul studenților înscriși în învățământul superior a crescut semnificativ în ultimele decenii, ajungând la aproximativ 269 de milioane în anul 2023. Cu toate acestea, accesul la educație universitară continuă să fie inegal, în special pentru grupurile vulnerabile, iar ratele de absolvire diferă considerabil între regiuni și sisteme educaționale.

Numărul studenților internaționali a crescut de la 2,1 milioane în anul 2000 la aproape 7,3 milioane în 2023, însă datele prezentate arată că mobilitatea academică internațională rămâne limitată, mai puțin de 3% dintre studenții din lume studiind în afara țării de origine. Diferențele regionale rămân semnificative, iar accesul refugiaților rămâne în mod special limitat. În același timp, constrângerile financiare — o medie de doar 0,8% din PIB la nivel global — exercită o presiune tot mai mare asupra instituțiilor, care sunt nevoite să își extindă activitatea menținând în același timp calitatea.

Transformarea digitală și dezvoltarea inteligenței artificiale reprezintă un alt capitol important al studiului. UNESCO semnalează că, în anul 2025, doar una din cinci universități avea implementată o politică formală privind utilizarea inteligenței artificiale, în condițiile în care noile tehnologii modifică rapid metodele de predare, evaluare și cercetare.

În cadrul dezbaterilor organizate la Paris, participanții au discutat și despre nevoia unei mai bune corelări între sistemele de învățământ superior și piața muncii. În anumite regiuni, extinderea rapidă a accesului la educație universitară nu a fost însoțită de suficiente oportunități profesionale pentru absolvenți, ceea ce a generat dezechilibre între calificări și cerințele economiei.

Concluziile raportului evidențiază că învățământul superior se află într-un moment decisiv de transformare. Deși provocările rămân semnificative, instrumentele necesare pentru a le aborda – datele, cooperarea și inovația – sunt din ce în ce mai accesibile.

Prin publicarea acestui raport, UNESCO reafirmă rolul învățământului superior ca bun public global și lansează un apel la acțiune pentru dezvoltarea unor politici educaționale menite să reducă inegalitățile și să asigure accesul echitabil la educație de calitate.

Raportul poate fi consultat accesând: https://www.iesalc.unesco.org/en/articles/shaping-future-higher-education-launch-unescos-global-trends-report

CNRED lansează o nouă serie de instruiri pentru utilizatorii IMI

Noua sesiune de instruiri din 2026 organizată de Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED) continuă demersurile instituției de a sprijini autoritățile și instituțiile publice în utilizarea eficientă a Sistemului IMI pentru a facilita schimbul de informații la nivel european și consolida cooperarea administrativă între statele membre.

Prima sesiune s-a desfășurat în perioada 14-15 mai a.c., în Aula Mihai I al României a Universității din Craiova, reunind reprezentanți ai instituțiilor de învățământ superior și ai inspectoratelor școlare județene, în rolul acestora de utilizatori ai Sistemului IMI.

În contextul mandatului atribuit Sistemului IMI de către Comisia Europeană, această sesiune de formare a pus accent pe actualizările recente ale platformei și implementarea procedurilor asociate, bune practici și dezvoltarea competențelor necesare pentru gestionarea rapidă și corectă a solicitărilor transfrontaliere.

În prima zi a sesiunii, reprezentanții CNRED și ai Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) au expus participanților următoarele teme:

• Platforma ROePASS, dezvoltată de ADR pentru conectarea electronică a universităților și inspectoratelor școlare la procedurile CNRED;
• Bune practici privind înscrierea cetățenilor europeni la studii, precum și studii de caz privind admiterea în învățământul superior românesc a absolvenților din sisteme internaționale de învățământ liceal acreditate.

Cea de-a doua zi a reuniunii a fost dedicată Sistemului IMI, respectiv configurarea EU Login cu autentificare în doi pași pentru conectarea la IMI, procedura de transmitere a cererilor de informații și a răspunsurilor prin IMI, mecanismul de alertă prevăzut de Directiva 2005/36/CE și Tabloul de bord al Pieței Interne. Astfel, participanții au avut oportunitatea de a beneficia de o sesiune dedicată dialogului tehnic, menită să faciliteze înțelegerea aprofundată a aspectelor operaționale și a modalităților de aplicare corectă a procedurilor din cadrul Sistemului IMI.

Următoarea sesiune de instruire dedicată utilizatorilor IMI este programată pentru perioada 11–12 iunie a.c., la Universitatea „Transilvania” din Brașov.