Newsletter septembrie 2024
26 Septembrie – Ziua Europeană a Limbilor
Pentru a sărbători Ziua Europeană a Limbilor, Comisia Europeană, prin intermediul Centrului European pentru Educație Digitală, organizează, în data de 26 septembrie a.c., webinarul Avantajele și dezavantajele învățării digitale a limbilor.
Un nou raport EUA: „Tendințe 2024 – Instituțiile europene de învățământ superior în vremuri de tranziție”
Asociația Universităților Europene (EUA) a publicat un nou raport din seria Tendințe: “Tendințe 2024 – Instituțiile europene de învățământ superior în vremuri de tranziție”, care cartografiază recentele schimbări și provocări din Spațiul european al învățământului superior (SEIS).
Comunitatea de Practici privind Evaluarea Impactului Politicii de Educație
În data de 16 octombrie a.c., se va desfășura, la Bruxelles, cea de-a treia reuniune a Comunității de Practică privind evaluarea impactului politicii de educație, care va pune accent pe datele educaționale în contextul evaluărilor contrafactuale ale impactului în toate țările UE.
CNRED a organizat cea de a IV-a sesiune de instruiri din acest an a utilizatorilor IMI
Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor a organizat, în perioada 18-20 septembrie a.c., la Academia de Studii Economice din București o nouă serie de sesiuni de instruire dedicate utilizatorilor Sistemului de Informare al Pieței Interne (IMI).
26 Septembrie – Ziua Europeană a Limbilor
Pentru a sărbători Ziua Europeană a Limbilor, Comisia Europeană, prin intermediul Centrului European pentru Educație Digitală, organizează, în data de 26 septembrie a.c., webinarul Avantajele și dezavantajele învățării digitale a limbilor.
Ziua Limbilor Europei este o manifestare care celebrează diversitatea lingvistică, multilingvismul, învățarea limbilor străine pe durata vieții. Ziua Europeană a Limbilor are ca obiectiv să atragă atenția publicului asupra importanței învățării limbilor străine și să îl sensibilizeze cu privire la existența și valoarea tuturor limbilor vorbite în Europa, încurajând învățarea lor.
Webinarul organizat în acest an va explora modul în care mediile online pot consolida cunoștințele privind învățarea digitală, modul în care mediile online pot transforma abilitățile lingvistice, fiind abordate, totodată, provocări precum angajamentul, probleme tehnice și strategii care pot fi utilizate pentru depășirea acestora.
De la programe flexibile și conexiuni globale până la instrumente multimedia puternice, indiferent dacă este vorba despre un cursant sau un educator, participanții vor descoperi cum pot valoriza la maximum această călătorie de învățare online.
Pot participa membri înregistrați ai comunității Centrului European pentru Educația Digitală inclusiv, dar fără a se limita la: cercetători, practicieni în educație, elevi etc. Webinarul este organizat în 2 sesiuni: prima sesiune se va desfășura începând cu ora 10.00 CET, iar cea de-a doua începând cu ora 4.00 CET.
Pentru informații cu privire la înregistrare, accesați pagina dedicată evenimentului:
https://education.ec.europa.eu/event/webinar-pros-and-cons-of-digital-language-learning
Un nou raport EUA: „Tendințe 2024 – Instituțiile europene de învățământ superior în vremuri de tranziție”
Asociația Universităților Europene (EUA) a publicat un nou raport din seria Tendințe: “Tendințe 2024 – Instituțiile europene de învățământ superior în vremuri de tranziție”, care cartografiază recentele schimbări și provocări din Spațiul european al învățământului superior (SEIS).
Datele din raportul Tendințe 2024 se bazează pe un sondaj realizat în perioada aprilie – iulie 2023, prin intermediul căruia s-au colectat 489 de răspunsuri de la instituțiile de învățământ superior din 46 de sisteme de educație din SEIS. Țara cu cel mai mare număr de răspunsuri a fost Italia (44 de răspunsuri), urmată de Germania (33) și România (31).
Principalele constatări ale raportului evidențiază următoarele:
– Europa contează: peste 98% dintre instituțiile de învățământ superior consideră că programul Erasmus+ al Uniunii Europene și Procesul Bologna sunt extrem de importante;
– importanța reformelor naționale: aproximativ două treimi dintre instituțiile din Europa confirmă importanța reformelor naționale în domeniile asigurării calității, digitalizării, internaționalizării, finanțării instituționale, politicii de cercetare și învățării și predării;
– probleme care afectează strategiile instituționale: digitalizarea, pandemia Covid-19, cooperarea interinstituțională consolidată, ecologizarea și Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite și evoluțiile economice sunt principalele probleme care au afectat strategiile instituționale începând cu anul 2018;
– impactul crizei Covid-19 și al schimbărilor post-pandemie: aproximativ 40% până la 66% dintre instituții confirmă schimbări de durată în oferta lor educațională, în diverse aspecte, precum învățarea online și mixtă și organizarea instituțională;
– pregătire digitală: mai bună, dar nu bună: peste 90% dintre instituții au politici în vigoare pentru etică, integritate și protecția datelor și acces pentru studenții cu dizabilități, însă resursele și infrastructura digitală necesită mai multă atenție și investiții;
– ecologizarea și durabilitatea mediului: aproximativ 72% dintre instituții au o strategie în vigoare, ceea ce reprezintă o creștere față de 61% în 2021;
– atenție la valorile fundamentale: majoritatea instituțiilor raportează respectarea sporită pentru valorile definite în Procesul Bologna – libertatea academică, integritatea academică, autonomia instituțională, participarea studenților, participarea personalului academic și administrativ, precum și participarea părților interesate externe;
– colaborare cu Ucraina: două din trei instituții găzduiesc studenți ucraineni, aproximativ jumătate dintre ei în condiții speciale (taxe reduse, sprijin granturi etc.), iar 41% găzduiesc personal academic din Ucraina;
– scăderea schimburilor cu Rusia și Belarus: drept o consecință a războiului, majoritatea instituțiilor și-au întrerupt ori și-au redus colaborarea cu instituțiile rusești și belaruse, rezultând în scăderea numărului de studenți și personalul care sosesc; cu toate acestea, schimburile între cadre universitare individuale par a continua;
– creșterea numărului de studenți autohtoni, dar nu în toate sistemele de învățământ superior: majoritatea instituțiilor raportează un număr de studenți în creștere sau cel puțin stabil în ultimii 5 ani; cu toate acestea, instituțiile de învățământ superior din țările din Europa Centrală și de Est proiectează o scădere a numărului de studenți autohtoni;
– creșterea continuă a numărului de studenți internaționali și maturi: în ultimii ani, populația studențească a devenit mai diversificată datorită numărului în creștere de studenți internaționali la majoritatea instituțiilor și a numărului crescut sau stabil de studenți maturi;
– rezultatele învățării implementate la majoritatea instituțiilor, dar în grade diferite și cu diferențe notabile de țară: rezultatele învățării sunt implementate pe deplin pentru toate cursurile din întreaga instituție la 71% din IIS și pentru unele cursuri la alte 18% din IIS; aceste cifre sugerează o stagnare din 2018;
– creștere a cererii și a utilizării blended learning, domină însă utilizarea campusurilor: în medie, 79% dintre studenții din SEIS studiază cu prezență fizică în campus, 9% studiază în afara campusului și 12% combină cele două modele;
– creșterea ofertelor flexibile de învățare la unele instituții, dar scăderea ponderii instituțiilor care o oferă; peste jumătate dintre instituții raportează acum o creștere a ofertei lor flexibile de învățare în ultimii 5 ani;
– măsuri de facilitare a angajării în vigoare la majoritatea instituțiilor: aproape toate instituțiile au măsuri pentru a sprijini capacitatea de angajare a studenților – orientare și servicii de consiliere, târguri de locuri de muncă și cariere, evenimente de recrutare, oportunități de stagiu și plasare muncă;
– învățarea fără diplomă este în creștere, atât ca număr de cursanți, cât și ca importanță: jumătate dintre instituții se așteaptă la o creștere a numărului de înscrieri în învățământul fără diplomă în următorii cinci ani, iar alte 25% anticipează un număr cel puțin stabil;
– mobilitatea creditelor a crescut, dar este afectată de provocări cunoscute și în creștere: până la pandemie, majoritatea instituțiilor au înregistrat rate de mobilitate a creditelor în creștere sau cel puțin stabile; în timp ce doar jumătate dintre instituții au revenit la rate pre-pandemie în 2023, majoritatea dintre ele încă prevăd un număr în creștere pentru mobilitate în viitor; cu toate acestea, criteriul de referință al Procesului Bologna, de 20% dintre absolvenți care au o experiență de mobilitate, este încă un deziderat;
– spre modele durabile și eficiente de colaborare inter-instituțională: programele comune și diplomele comune există de aproape două decenii; aproximativ jumătate dintre instituțiile chestionate în cadrul Tendințelor 2024 oferă în prezent programe comune și diplome comune – dar de obicei doar în număr mic, fiecare beneficiind de un număr relativ mic de studenți;
– strategii și capacități de internaționalizare: în toată Europa, aproape trei sferturi din instituții (72%) au structuri și resurse pentru o abordare sistematică a activităților lor internaționale; cu toate acestea, o cincime din instituțiile de învățământ superior suferă de lipsă de resurse de personal, cu diferențe notabile între țări.
Studiul poate fi accesat aici:
https://www.eua.eu/publications/reports/Tendințe-2024.html
Comunitatea de Practici privind Evaluarea Impactului Politicii de Educație
În data de 16 octombrie a.c., se va desfășura, la Bruxelles, cea de-a treia reuniune a Comunității de Practică privind evaluarea impactului politicii de educație, care va pune accent pe datele educaționale în contextul evaluărilor contrafactuale ale impactului în toate țările UE.
Comunitatea de practici încurajează colaborarea dintre funcționarii din administrația publică, evaluatorii externi și părțile interesate din domeniul educației. Scopul său este de a crea un mediu adecvat pentru schimbul de experiență și cunoștințe privind evaluarea contrafactuală a impactului politicilor educaționale. Activitățile acestei comunități fac parte din Laboratorul de învățare privind investițiile în calitatea educației și formării.
Tema întânirii este reprezentată de datele educaționale, colectate atât prin proceduri administrative, cât și prin sondaje. Prezentările și discuțiile din cadrul reuniunii se vor axa pe disponibilitatea și adecvarea datelor educaționale pentru evaluările contrafactuale ale impactului în țările UE.
La întâlnire vor participa factori de decizie politică activi la nivel național, regional și local, membri ai societății civile, inclusiv parteneri sociali și practicieni din domeniul educației.
Reuniunea este disponibilă pentru membrii înregistrați ai Comunității de Practică, înregistrarea fiind posibilă până în data de 4 octombrie.
CNRED a organizat cea de a IV-a sesiune de instruiri din acest an a utilizatorilor IMI
Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor a organizat, în perioada 18-20 septembrie a.c., la Academia de Studii Economice din București o nouă serie de sesiuni de instruire dedicate utilizatorilor Sistemului de Informare al Pieței Interne (IMI).
Sistemul IMI, dezvoltat de Comisia Europeană pentru facilitarea schimbului de informații între autoritățile statelor membre implicate în punerea în practică a legislației UE, este utilizat în prezent în România de către instituții de învăţământ superior, Inspectorate Școlare Judeţene, Agenții Județene pentru Plăți și Inspecție Socială, Agenții Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, Direcții de Sănătate Publică Județene, autorități competente pentru profesii reglementate și alte autorități relevante în domeniul calificărilor profesionale.
Cea de a IV-a sesiune de instruiri din acest an a fost deschisă de către reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Autorității pentru Digitalizarea României, utilizatorii IMI din România fiind informați cu privire la cele mai recente instrumente legislative europene privind facilitarea liberei circulații a profesioniștilor între statele membre: aplicarea Directivei privind realizarea testului de proporționalitate de către autoritățile competente pentru profesii reglementate și implementarea Regulamentului privind înființarea unui portal digital unic pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor pentru a armoniza la nivel european simplificarea administrativă a serviciilor publice. La rândul său, reprezentantul Inspectoratului General pentru Imigrări a furnizat informații cu privire la tipurile de documente și drepturile pe care le dobândesc cetățenii străini care vor să studieze sau să lucreze pe teritoriul României.
Instruirea utilizatorilor IMI a continuat în următoarele zile cu prezentări și demonstrații practice realizate de reprezentanții CNRED, în rolul de coordonatori IMI de arie legislativă: de la accesarea Sistemului IMI și actualizarea datelor din IMI pentru autoritate și utilizatori, prezentarea unui ghid practic și exemple pentru schimbul de informații între autorități, notificări IMI, registre electronice și gestionarea alertelor privind profesioniștii de către autorități, până la integrarea Bazei de date privind profesiile reglementate (RegProf) în Sistemul IMI și gestionarea aplicațiilor electronice pentru emiterea Cardului Profesional European, până în prezent, pentru 5 profesii (asistent medical generalist, farmacist, fizioterapeut, ghid montan și agent imobiliar).
